"2 guns" este ultima productie a islandezului Baltasar Kormakur, acelasi regizor care se afla si in spatele filmului" The deep", pe care l-am vazut recent. Sunt multe diferente intre cele 2 si mi se pare fantastic sa te poti exprima altfel, de fiecare data.
miercuri, 28 august 2013
duminică, 25 august 2013
The deep (2012) sau "How do you research a miracle?"
Din 30 august, intră în cinematografe "2 Guns", în regia lui Baltasar Kormakur, actor, producător și regizor islandez.
Si pentru că totul îmi ține de semne și de sindromul al cărui nume îmi scapă acum, tocmai am vizionat filmul "The deep", din 2012, o ecranizare după întâmplări reale din 1984. Un film cu atmosferă nordică surprinsă la rece, cu emoție și curiozitate și întrebări pe final.
Si pentru că totul îmi ține de semne și de sindromul al cărui nume îmi scapă acum, tocmai am vizionat filmul "The deep", din 2012, o ecranizare după întâmplări reale din 1984. Un film cu atmosferă nordică surprinsă la rece, cu emoție și curiozitate și întrebări pe final.
sâmbătă, 24 august 2013
Toamnă sufletească
E o după-amiază de vreme apăsătoare. Si gânduri asemenea.
Un mic fior, de dor mai degrabă decât de rece, mă scutură din fixitatea cu care-mi atârnasem privirea-n liliacul din gradina cu flori. S-a dus verdele lui, întocmai concentrării mele. S-au dus și legănările balansoarului de vise, din fața casei, așa cum se duc toate bucuriile atunci când nu dai cu piciorul.
Si dacă acum e august și mi-e în gât o melancolie de toamnă sufletească, cu miros de vie coaptă și amurg grăbit, cu vânt jucauș și nostalgii, multe nostalgii, știu că în noiembrie îmi va fi deja iarnă și frig acut de eșec semiscuzabil, cu atâtea motive, cât fulgii din ninsoare.
Nu e nimic de făcut. Si totuși atât de mult a rămas.
Un mic fior, de dor mai degrabă decât de rece, mă scutură din fixitatea cu care-mi atârnasem privirea-n liliacul din gradina cu flori. S-a dus verdele lui, întocmai concentrării mele. S-au dus și legănările balansoarului de vise, din fața casei, așa cum se duc toate bucuriile atunci când nu dai cu piciorul.
Si dacă acum e august și mi-e în gât o melancolie de toamnă sufletească, cu miros de vie coaptă și amurg grăbit, cu vânt jucauș și nostalgii, multe nostalgii, știu că în noiembrie îmi va fi deja iarnă și frig acut de eșec semiscuzabil, cu atâtea motive, cât fulgii din ninsoare.
Nu e nimic de făcut. Si totuși atât de mult a rămas.
luni, 19 august 2013
Valul tău din marea lor
Recent, "fericire, curcubeie și un pepene roz" ajung la ușa de unde s-a făcut cererea metaforică, în forma cea mai palpabilă cu putință. Eu am fost observatorul transferului, detașat, solitar și zâmbăreț și momentul mi-a întărit, cumva, toți demonii cu care încerc să cad la pace în ultima jumătate de an. Mai bine deloc decât degeaba.
joi, 15 august 2013
Tristeți caniculare
Tristeți clocotesc în cuptorul sufletesc. Și mici bule de incertitudini se sparg la suprafața fierbințelii. Și aburii dorințelor se evaporă, întocmai renunțărilor din zilele fără motivație. Lacrimi spală în final riduri de expresie.
Că suntem oameni, nu doar și nu numai aluat bun.
Că suntem oameni, nu doar și nu numai aluat bun.
duminică, 11 august 2013
Motto: "It is time to practice the art of letting go"
Nu ma sufoc in camera a buna, cu geamul deschis larg inspre gradina cu lac.
Nu ma simt singura pe fundal de serenada greiereasca, cand eu detesc broastele.
Nu sunt izolata, cand prin perdeaua trasa, un spectacol grabit de fulgere tacute se pune pe scena norilor pentru mine. Caci pe ulita copilariei, luminile caselor vecine sunt stinse si nimeni nu-mi impartaseste complicitatea nocturna.
Nu ma simt singura pe fundal de serenada greiereasca, cand eu detesc broastele.
Nu sunt izolata, cand prin perdeaua trasa, un spectacol grabit de fulgere tacute se pune pe scena norilor pentru mine. Caci pe ulita copilariei, luminile caselor vecine sunt stinse si nimeni nu-mi impartaseste complicitatea nocturna.
marți, 6 august 2013
Să-mi fluture...
Ieri am vrut să văd fluturii, dacă tot nu îi mai simțeam. Azi nu am reușit.
Azi e un sfârșit de etape. Tot de mâine sunt începuturi.
Mâine vreau să nu uit perioada asta, deși parțial mi-o doresc finalizată de ieri.
Pentru poimâine îmi doresc ce am avut azi.
---
Vreau să mă uit la o poză și să nu uit drumurile de dinainte și după încruntarea din ea, vreau să nu-mi reproșez coafura prea puțin simetrică și momentul prea puțin studiat.
Și mai vreau multe, calitativ, nu cantitativ. Și cuvintele înapoi.
Să nu mai las fluturii să zboare. Vreau să țin minte să nu uit.
Azi e un sfârșit de etape. Tot de mâine sunt începuturi.
Mâine vreau să nu uit perioada asta, deși parțial mi-o doresc finalizată de ieri.
Pentru poimâine îmi doresc ce am avut azi.
---
Vreau să mă uit la o poză și să nu uit drumurile de dinainte și după încruntarea din ea, vreau să nu-mi reproșez coafura prea puțin simetrică și momentul prea puțin studiat.
Și mai vreau multe, calitativ, nu cantitativ. Și cuvintele înapoi.
Să nu mai las fluturii să zboare. Vreau să țin minte să nu uit.
vineri, 2 august 2013
5 C pentru Classic meets Contemporary
Cei 5 C care au bătut palma ca eu să pot ajunge la concertul băieților de la Classic Beat Orchestra reprogramat pentru 1 august la Cinema Patria au fost Claudia, confirmarea, comunicarea, complicitatea și coincidența. Ultimii itemi sunt cu valoare personală de reminder, Claudia există, însă, în carne și noroc și tocmai am mai adăugat un eveniment fain pe lista momentelor care mă leagă de ea, după vara trecută.