sâmbătă, 1 noiembrie 2014

Ține minte...

sâmbătă, noiembrie 01, 2014 Scris de Cristina 1 comentariu
Aș putea să-mi tatuez versurile astea pe un picior. Sau de la cot în jos. Sau chiar pe frunte.
Pentru că nu le ascult, le trăiesc.
Pentru că nu le știu doar, le simt.
Pentru că mi-e dor. Si privesc noaptea cum se lasă. Și frigul. Și iar tăcerea.



Un comentariu: