joi, 26 decembrie 2013

Planuri, promisiuni

joi, decembrie 26, 2013 Scris de Cristina 2 comentarii
-Deci, în weekend fugim de lume? Cu un rucsac în spate?
-Nu, draga mea, mergem încet, să ne bucurăm de priveliști.


(pauză)
-Este perfect! O sticlă de Cola, bocancii în picioare, rucsacul în spate și aer curat....Sună prea frumos!
-De fapt, va fi cu mașina și cu alcool. Dar la fel de frumos!


marți, 24 decembrie 2013

joi, 19 decembrie 2013

Vulcanii noroioși de la Pâclele Mari

joi, decembrie 19, 2013 Scris de Cristina Niciun comentariu
 Am ajuns pentru prima dată în rezervația din județul Buzău la mijloc de decembrie. Frig și solitudine, ariditate specifică fenomenului, început de lună plină, apusul jucăuș, moment imprimat puternic pe retină, minte și consemnat în legislația compensărilor.                                                                                                                                          






duminică, 15 decembrie 2013

La încă niște (mulți) ani împreună!- 2013

duminică, decembrie 15, 2013 Scris de Cristina Niciun comentariu
Păstrez tradiția lui 2012. Vreau să nu uit. Să mă citesc mai des.
Am început anul cu o listă punctuală de dorințe. A fost cumva bine, cu multă determinare, dar și rău și degeaba pentru că am pierdut din vedere doza de imprevizibil pe care ne-o cadorisește viața.

În vacanța de iarnă am citit și am făcut maraton de filme de vacanță, alte cărți cu parabole incluse și alte filme cu mesaj și la-nceput de școală. Începutul lui ianuarie mi-a oferit ce (n-)am mai făcut în ultimul timp, Cel mai dorit part-time. Și importante lecții, postsesiune de iarnă.


Lucrurile, așa cum sunt

duminică, decembrie 15, 2013 Scris de Cristina Niciun comentariu
La nici o luna batută de practică stomatologică, prima lecție învațată la jobul full time cu responsabilități și satisfacții aproape parafate este o lozinca de o simplitate copleșitoare:" Ia lucrurile așa cum sunt".

Nu putem ajuta toți oamenii care au nevoie de salvare, darămite toți dinții. Dar eu încerc.
Și când pacienții intră în cabinet, cei mai mulți în urgențe, însemnând dureri pentru ei și regrete pentru mine, mă apucă așa un impuls de a-i scutura bine și de a le ține predici despre una și alta, chestiuni de prevenție și mentenanță sau de viață, în general. Pentru că mă pricep să vorbesc din cărți.

sâmbătă, 7 decembrie 2013

Relativitate

sâmbătă, decembrie 07, 2013 Scris de Cristina Niciun comentariu
Daca Binele si Raul ar fi niste substante puse in cantitati egale in 2 eprubete, chimistii ar cauta indelung sa le inteleaga compozitia. De ce, punand doar o picatura de Rau peste intregul continut de Bine, calitatea acestuia din urma este compromisa, anulata fundamental si de ce, adaugand doar un strop de Bine peste Rau, acesta nu este anihilat, ci poate doar putin diluat, insuficient totusi pentru a-si pierde conotatiile negative?
Sursa foto

joi, 5 decembrie 2013

Wishlist

joi, decembrie 05, 2013 Scris de Cristina Niciun comentariu
     Punctual, îmi doresc lecții de dans, pantofi de alergat, minte organizată, doruri ușoare, șosete colorate, confruntări constructive, agitație liniștită, unghii pătrate.
     Dar nu am fost cuminte anul ăsta, știu, regret și îmi asum lecțiile învățate, așa că mâine îmi cumpăr singură ciorapi.

luni, 18 noiembrie 2013

The counselor -2013

luni, noiembrie 18, 2013 Scris de Cristina Niciun comentariu
     The Counselor, în regia lui Ridley Scott, confirmă zicala potrivit căreia la filmele cu distribuție cel puțin atrăgătoare să nu te duci cu așteptări prea mari, că nu se știe de unde sare iepurele dezamăgirii. Michael Fassbender, Penelope Cruz, Cameron Diaz, Javier Bardem și Brad Pitt ar fi fost garanția unui succes cinematografic, dacă scenariul (scris de Cormac McCarth) ar fi avut coerență, dacă și-ar fi propus să demonstreze ceva între punctul inițial al filmului și deznodământ. Altfel, rămâne doar o înșiruire de momente succesive, cu replici care se vor prea profunde pentru subțirimea calitativă a poveștii.
   

sâmbătă, 16 noiembrie 2013

Cristina,

sâmbătă, noiembrie 16, 2013 Scris de Cristina Niciun comentariu
     Când vei reciti aceste rânduri, jocul va fi terminat. Și vei primi confirmarea direcției pe care să mergi, deși nu cu inima deschisă, cu mintea împăcată. Doar tu știi ce război ai avut cu tine, câtă muncă de lămurire și câtă răzvrătire dospită, fără să găsești cui să o arunci. Fără să fie nimeni vinovat.

     Ai trecut un test de perseverență, felicitări. Și ai făcut și câțiva pași pe treptele răbdării, nemaipomenit! Asta e important mai ales pentru tine, față de tine. Ai grijă cum lucrezi la asta pe viitor.

     Dar ai uitat că ești cea mai importantă persoană din viața ta și în momente de vulnerabilitate, ai luat decizii ciudate, influențată fiind de aparențe. Erai o persoană puternică, dar acum ai ales varianta ușoară a răsfățului și nu ai luptat până la capăt, de oboseală. Ai renunțat de tot la un proiect, când, în paralel, ai dat tot ce ai avut mai bun într-altul, când știi bine că ele se puteau lua de mână atât de frumos. Și știu că nu ai ce să-ți reproșezi, amintește-ți și tu asta.
     Într-adevăr, nu e vorba de scuze, leucemia Andreei e o realitate diferită, consumatoare de energii, cea a ultimelor luni. Nu trebuie să dai explicații nimănui, doar tu știi cum au stat lucrurile. Și da, stim aman2 că poți mai mult, știm amân2 că o vei dovedi.

sâmbătă, 2 noiembrie 2013

Câini, domnișoare și menstruație

sâmbătă, noiembrie 02, 2013 Scris de Cristina Niciun comentariu
Marcând trecerea timpului prin vizionări de filme, trebuie consemnate următoarele:

1. Câinele japonez (lungmetraj de Tudor Cristian Jurgiu, Cu Victor Rebenciuc și Șerban Pavlu)
Și dacă s-a vorbit de paralelismul cu Moromeții, trebuie precizat ca diferență că aici "timpul are răbdare". Iar Victor Rebenciuc face o bună parte din scenariu un one man-show pe îndelete, inclus într-o construcție atipică, fără intrigi prezente, dar cu confruntări cu deznodământ la fel de lin.


                                    Trailer youtube


marți, 29 octombrie 2013

Fostă iubită de duminică, viitoare femeie aproape perfectă și ridicolul eliberator

marți, octombrie 29, 2013 Scris de Cristina Niciun comentariu
     Titlul de față reunește, două într-unul, titlurile unor capitole din "Poveștile unei inimi", scrisă de Diana- Florina Cosmin, cu o mențiune asupra căreia revin. Mai exact, povestea 4 si povestea 9.
     Da, și eu "de când mă știu, am trăit cu frica acută de a mă face de râs". De aici, o grămadă de sisteme de protecție, autocenzuri și de cele mai multe ori, păreri de rău că nu îmi asum riscul expunerii și al comunicării mai la subiect. Și mi-ar prinde bine să urmeze și la mine o vizită la H&M, o pereche de urechi de iepuraș si râs, mult, cu poftă. Și nu neapărat ca protest sentimental, ci mai degrabă drept consemn al răzvrătirii personale. Partea următoare nu se aplică, deși nu ar strica. Work in progress, deci:"Timpul mi-a disciplinat răbdarea".

miercuri, 16 octombrie 2013

Ierarhizarea dorințelor

miercuri, octombrie 16, 2013 Scris de Cristina Niciun comentariu
Acum o lună am dat peste un training din categoria celor foarte mișto, care nu au tangență profesională cu aria mea de interes, la care îmi propusesem să mă înscriu. Se desfășura undeva departe, pe cât de cețos și rece, pe atât de atrăgător și de topitor de limite. Undeva din categoria "să punem nordul pe hartă", ce să mai, o adevărată provocare.

La început, a fost un zâmbet, un vierme de dorință și multă fantezie despre cum ar fi să. Și învăluirea rațiunii și pauze cu proiecții mentale și salivări sufletești. Și am zis să mai amân momentul înscrierii, să las motivația să mă pătrundă cât mai convingător pentru o aplicație grozavă.

miercuri, 28 august 2013

duminică, 25 august 2013

The deep (2012) sau "How do you research a miracle?"

duminică, august 25, 2013 Scris de Cristina Niciun comentariu
     Din 30 august, intră în cinematografe "2 Guns", în regia lui Baltasar Kormakur, actor, producător și regizor islandez.
     Si pentru că totul îmi ține de semne și de sindromul al cărui nume îmi scapă acum, tocmai am vizionat filmul "The deep", din 2012, o ecranizare după întâmplări reale din 1984. Un film cu atmosferă nordică surprinsă la rece, cu emoție și curiozitate și întrebări pe final.

sâmbătă, 24 august 2013

Toamnă sufletească

sâmbătă, august 24, 2013 Scris de Cristina 4 comentarii
E o după-amiază de vreme apăsătoare. Si gânduri asemenea.
Un mic fior, de dor mai degrabă decât de rece, mă scutură din fixitatea cu care-mi atârnasem privirea-n liliacul din gradina cu flori. S-a dus verdele lui, întocmai concentrării mele. S-au dus și legănările balansoarului de vise, din fața casei, așa cum se duc toate bucuriile atunci când nu dai cu piciorul.


Si dacă acum e august și mi-e în gât o melancolie de toamnă sufletească, cu miros de vie coaptă și amurg grăbit, cu vânt jucauș și nostalgii, multe nostalgii, știu că în noiembrie îmi va fi deja iarnă și frig acut de eșec semiscuzabil, cu atâtea motive, cât fulgii din ninsoare.

Nu e nimic de făcut. Si totuși atât de mult a rămas.

luni, 19 august 2013

Valul tău din marea lor

luni, august 19, 2013 Scris de Cristina Niciun comentariu
     Recent, "fericire, curcubeie și un pepene roz" ajung la ușa de unde s-a făcut cererea metaforică, în forma cea mai palpabilă cu putință. Eu am fost observatorul transferului, detașat, solitar și zâmbăreț și momentul mi-a întărit, cumva, toți demonii cu care încerc să cad la pace în ultima jumătate de an. Mai bine deloc decât degeaba.
 
     

joi, 15 august 2013

Tristeți caniculare

joi, august 15, 2013 Scris de Cristina Niciun comentariu
Tristeți clocotesc în cuptorul sufletesc. Și mici bule de incertitudini se sparg la suprafața fierbințelii. Și aburii dorințelor se evaporă, întocmai renunțărilor din zilele fără motivație. Lacrimi spală în final riduri de expresie.
Că suntem oameni, nu doar și nu numai aluat bun.

duminică, 11 august 2013

Motto: "It is time to practice the art of letting go"

duminică, august 11, 2013 Scris de Cristina Niciun comentariu
     Nu ma sufoc in camera a buna, cu geamul deschis larg inspre gradina cu lac.
     Nu ma simt singura pe fundal de serenada greiereasca, cand eu detesc broastele.
     Nu sunt izolata, cand prin perdeaua trasa, un spectacol grabit de fulgere tacute se pune pe scena norilor pentru mine. Caci pe ulita copilariei, luminile caselor vecine sunt stinse si nimeni nu-mi impartaseste complicitatea nocturna.

marți, 6 august 2013

Să-mi fluture...

marți, august 06, 2013 Scris de Cristina Niciun comentariu
Ieri am vrut să văd fluturii, dacă tot nu îi mai simțeam. Azi nu am reușit.
Azi e un sfârșit de etape. Tot de mâine sunt începuturi.
Mâine vreau să nu uit perioada asta, deși parțial mi-o doresc finalizată de ieri.
Pentru poimâine îmi doresc ce am avut azi.
---
Vreau să mă uit la o poză și să nu uit drumurile de dinainte și după încruntarea din ea, vreau să nu-mi reproșez coafura prea puțin simetrică și momentul prea puțin studiat. 
Și mai vreau multe, calitativ, nu cantitativ. Și cuvintele înapoi.

Să nu mai las fluturii să zboare. Vreau să țin minte să nu uit.

vineri, 2 august 2013

5 C pentru Classic meets Contemporary

vineri, august 02, 2013 Scris de Cristina , Niciun comentariu
     Cei 5 C care au bătut palma ca eu să pot ajunge la concertul băieților de la Classic Beat Orchestra reprogramat pentru 1 august la Cinema Patria au fost Claudia, confirmarea, comunicarea, complicitatea și coincidența. Ultimii itemi sunt cu valoare personală de reminder, Claudia există, însă, în carne și noroc și tocmai am mai adăugat un eveniment fain pe lista momentelor care mă leagă de ea, după vara trecută.

miercuri, 24 iulie 2013

O poză mentală

miercuri, iulie 24, 2013 Scris de Cristina Niciun comentariu
Cu o plimbare de duminică pe o stradă paralelă unui parc cu lac, între două stații de autobuz dinspre oriunde și către orice. De fapt, un moment între drumurile către spital.

Cu un telefon primit cu mirare, al doilea chiar, în interval atât de scurt, după pauze în conversație, oferte de ajutor primite și refuzate și lipsă de asumare directă a propunerii. A rugăminții, mai exact.

Cu soare în tălpi de la asfaltul reflectând temperatura verii. Și senin în suflet pentru realizările personale. Și pentru oportunitatea căreia doar eu îi pot trasa coordonatele dorite.

Cu o prietenie de multe zâmbete așteptându-mă la jumătatea drumului. Și energie pentru toate lucrurile bune pe care le dai mai departe, pentru toate bucuriile pe care le faci pentru că poți și vrei. Și pentru egoismul personal al satisfacției care se întorce la tine.


Cu dragoste pentru oamenii care mi-au fost și îmi sunt. Și renunțare la nevoia de statui.

Cu entuziasm. Și ofuri. Și dureri și iar planuri.

duminică, 21 iulie 2013

Povesti de dragoste la prima vedere

duminică, iulie 21, 2013 Scris de Cristina 3 comentarii
"Cel ce nu moare din iubirea sa nici nu poate sa o traiasca".

*
"Ma privea linistita, cu un fel de adoratie suficienta siesi pe care m-am surprins invidiind-o.Si nu m-am putut impiedica sa nu ma gandesc ca eu n-o sa pot niciodata privi pe cineva in felul acesta."

"Aripile la care renuntasem ma dureau cum ii dor pe ciungi picioarele pe care nu le mai au."

*
"Am expirat. Eram sigur ca o sa faca asa" Eram specialist in pariurile cu viata. Numai ca pana acum mizam intotdeauna pe rezultatul rau. Si intotdeauna castigam. Era prima data ca schimbasem miza."

"Niciodata nu fusesem atat de nefericit ca acum, cand gasisem fericirea. Sunt dureri atat de mari, incat nu le incredintezi nimanui in lume si nici zeilor. Si nici tie, desi te bantuie, ca furiile, zi si noapte."

duminică, 26 mai 2013

FITS- Eu de ce iubesc teatrul?

duminică, mai 26, 2013 Scris de Cristina 4 comentarii
     Îmi amintesc perfect prima piesa de teatru pe care nu am văzut-o. Nu știam exact ce înseamnă sau ce presupune desfășurarea sa, dar ideea părea fascinantă, asemenea tuturor lucrurilor necunoscute.

     Ei bine, eram în clasa a doua și doamna învățătoare propusese o excursie de o zi într-un orășel provincial, învecinat celui natal, lipsit, de asemenea, de orice mișcare teatrală (întocmai orașului de proveniență), trecut, însă, pe lista reprezentațiilor unei trupe de teatru de copii. Toate bune și entuziaste, până când îi comunic mamei data excursiei și dezamăgire! Mă trezesc din aiureala-mi visătoare caracteristică: data excursiei era fix ziua de consult lunar pentru tratamentul ortodontic pe care îl urmam în București, cu îndârjire și nu tocmai fericire de ceva timp, programat cu precizie cu o lună în urmă. Fără șanse de ajustare, adio, Scufițo! Bucuria mea de copil curios nu a învins totuși necesitatea tratamentului, deși această primă experiență, fie ea ratată, a fost un început.

marți, 7 mai 2013

Singurătatea mi-este grea...

marți, mai 07, 2013 Scris de Cristina Niciun comentariu
Pentru că:
...sunt dezordonată și "amprentez" tot spațiul care mi se dă cu obiecte personale. Mai mult- de fapt, 2 în 1, nu strâng după mine- probabil calea cea mai ușoară întru îndreptare ar fi ca imediat ce am luat un lucru de la locul lui întru folosire, acesta să se reîntoarcă în locul inițial imediat (cu litere mari, bolduit și trei semne de exclamație) după încetarea operațiunii, nicidecum lăsat să prindă rădăcini prin alte colțuri nefamiliare, până într-un alt moment, discutabil ca reper de timp.

...sunt aiurită și împrăștiată, cu probleme de memorie în curs de dezvoltare și deși îmi place să cred că am o perspectivă personală de ansamblu în dezordinea-mi caracteristică, reușesc să mă surprind singură tot mai des.

vineri, 3 mai 2013

Punând nordul pe hartă

vineri, mai 03, 2013 Scris de Cristina 1 comentariu
     Anul trecut, 1 aprilie mi-a adus cel mai bun adevăr: eram departe de sufocarea capitalistă și nu era nici o glumă în cât de mult și cât de bine mi-a priit Sibiul. Un schimb de experiență interuniversitară în certificate, cafele în Piața Mică, plimbări în împrejurimi și ninsoare de-o dimineață. Deși primavară în suflet în săptămâna aia minunată, nu am aruncat nici un rând pe Plaja cu gânduri.




     De 1 mai redescopeream stațiunea Costinești- murdară, stridentă și cam lăutărească pentru propriile-mi aprecieri, într-un grup de tineri pe care îi iubesc fără să fi avut nevoie de teste și contexte doveditoare. Dar eram pe plajă și totuși valurile au spălat toate stările momentului și gândurile s-au uscat la soare, deși mă intrigă și acum motivația de a merge la mare și în loc de plajă, alegi să te petreci în cluburi...bizare.

duminică, 7 aprilie 2013

Lucruri (lipsă) despre mine

duminică, aprilie 07, 2013 Scris de Cristina 1 comentariu

     1. Cât din tine dezvălui pe blog și cât lași departe de virtual, doar pentru viața reală?
   Dezvălui mult pe blog, conţinutul informaţional este prea puţin. Posturile îmi sunt predominant subiective, deşi neasumate. Însă într-o zi îmi voi revendica Plaja cu voce tare, pentru că gândurile îmi lasă urme de paşi.

     2. E importantă părerea celorlalți despre tine sau primează părerea ta personală?
   E importantă părerea celor câţiva care contează, dar primează părerea mea în raport cu mine. Mi-a luat nişte timp să înţeleg că sunt cea mai importantă persoană din viaţa mea.

     3. Viața e scurtă. Trăiești cu intensitate clipa sau îți menajezi resursele pentru timpuri mai greu de străbătut?
   Nu ştiu să trăiesc intens clipa, sunt cam prăpăstioasă şi complicată de fel, dar învăţ prezentul şi intenţionez şi un reminder în acest scop.

marți, 2 aprilie 2013

Tăcerea cuvintelor

marți, aprilie 02, 2013 Scris de Cristina 4 comentarii
Uneori scriu ca să nu uit. Întâmplări și concluzii de viață pe care le vreau filosofii personale, stări și gânduri, persoane și geografii ale obiectelor care persistă în amintiri.

Alteori scriu ca să uit. Pentru că vocabularu-mi are limite, încât nu poate reflua încărcăturile sufletești ale unor momente și detașarea se instalează de la sine.

Iar acum e tăcere, pentru că zilele trec fără sens, în situații care îmi redefinesc relația cu timpul.

marți, 12 martie 2013

Misterul placebo- Ne vindecă informația?

marți, martie 12, 2013 Scris de Cristina 24 comentarii

     "Misterul placebo"  urmărește luminile și umbrele relației doctor- pacient, invocând prin numeroase exemple trepiedul trecut al medicinii, susținut de magie- putere divina, de psihologie- partea umană și îngrijiri somatice, partea animală. Doctorul Patrick Lemoine, psihiatru specializat în explorarea și tratamentul tulburărilor de somn, folosește pe parcursul celor opt capitole un ton accesibil, care acoperă echilibrat terminologia domeniului medical. Specialitatea sa psihiatrică se resimte în citarea numeroaselor studii relevante subiectului, legate de insomnii, schizofrenie, psihanaliză, tulburări bipolare sau antidepresive. 

luni, 11 martie 2013

Poziția mea, poziția copilului

luni, martie 11, 2013 Scris de Cristina 4 comentarii
     Proaspăt ieșit în cinematografe, „Poziția copilului”, în regia lui Călin Peter Netzer, a avut un număr record de spectatori în toată țara, în primul weekend de lansare: 19.729. Și eu în rândurile statisticilor, bucurându-mă de pelicula recent premiată cu Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin.
   



vineri, 8 martie 2013

Florile, vizibilitatea și impactul

vineri, martie 08, 2013 Scris de Cristina 4 comentarii
     Numitorul comun al primelor zile de primăvară sunt florile oferite sexului gingaș, sub diferite simboluri. Nu înțeleg, totuși, satisfacția de a priva de fotosinteză minunăție de sinestezii, așa cum nu înțeleg conceptul de defilare ostentativă cu brațul plin de flori, ca o confirmare a ceva. Nu știu care ceva.
     Dându-se două mulțimi într-o singură unitate, cea a studenților și cea a domnișoarelor care frecventează aceeași facultate, se ia un element din prima mulțime care se adresează unei exponente din cea de-a doua. Ea nu este nici cea mai colegă, nici măcar vreo frumusețe, vreo fostă sau viitoare cu obligații către el, dar să considerăm că se înscrie în prototipul profilului de "colegă de gașcă", și la împărțit cursuri, și la berile din timpul liber.

sâmbătă, 2 martie 2013

Sufocare- Chuck Palahniuk

sâmbătă, martie 02, 2013 Scris de Cristina 2 comentarii
   "Dacă vrei să citești cartea asta, nu-ți bate capul.
   "După câteva pagini, o să-ți vină s-o iei din loc. Așa că mai bine uită, pleacă, șterge-o cât încă mai poți Salvează-te.[...]
   Timpul trece și nu întinerești.[...]. E povestea idioată a unui băiețel idiot."

   Așa își începe Chuck Palaniuk romanul "Sufocare": recurgând la psihologie inversă, potențează curiozitatea cititorului față de scrierea celui cunoscut deja pentru romanul Fight Club. Sufocarea personajului Victor Mancini nu este doar modul prin care face rost de bani, asfixiindu-se cu mâncare prin restaurante de lux. Din titlu se anticipează totodată starea imediat succesivă, nevoia de a fi indispensabil cuiva, unei persoane care va fi mândră de tine, pentru că tu o faci să se simtă mândră de ea însăși.

luni, 25 februarie 2013

Cum se educă fetele în Boemia

luni, februarie 25, 2013 Scris de Cristina 35 comentarii


     "Cum se educă fetele în Boemia" de Michal Viewegh este o relatare la persoana întâi a unui profesor de școală generală, care își oferă serviciile pedagogico- psihologice pentru un curs de creative writing unei fete răsfățate de familie înstărită. Beata Kralova este o tânără de douăzeci de ani, decepționată sentimental, cu nevoi de ceartă uneori mai mari decât legămintele tăcerii, care are nevoie să i se însufle fericire. În ce măsură atinge profesorul de limbă cehă acest obiectiv descoperim pe parcursul unei expuneri în care evoluția propriu-zisă a romanului alternează cu observațiile autorului privind artificiile de realizare a universului literar.

sâmbătă, 23 februarie 2013

The words (2012)- Nu sunt cine credeam că sunt și sunt îngrozit că nu voi fi niciodată!

sâmbătă, februarie 23, 2013 Scris de Cristina 2 comentarii



     'The words" este filmul de debut al echipei de scenarişti și regizori Brian Klugman şi Lee Sternthal, al cărui subiect pornește de la poveștile pierdute în realitate de Ernest Hemigway și visul acestora de a le fi găsit.
     "Hotul de cuvinte" este un tânăr scriitor care caută să-și facă vocea auzită și care vede în cuvinte mai mult decat un hobby, o alegere profesională care nu prea rentează, întrucât arta nu e o afacere. Scrie o primă carte care îi confirmă adevărul, dar care nu poate fi publicată, din motive de marketing și cerere a publicului, ceea ce îl aduce față în față cu tăcerea, dezinteresul, respingerea.

miercuri, 20 februarie 2013

Relațiile, ca un dormitor

miercuri, februarie 20, 2013 Scris de Cristina 6 comentarii
     Cristina făcea o frumoasă comparație între flori și iubiri.
     Mie astăzi relațiile sentimentale mi se definesc palpabil ca un dormitor pe care, până să ți-l delimitezi personalizat la casa ta, cu perne și pufuri drăgăstoase, fără perturbări sonore sau vizuale, îl folosești multifuncțional: cameră de zi, de musafiri, de sport, de cine romantice și sală de lectură.

miercuri, 13 februarie 2013

Lecţia sesiunii de iarnă:Toate la timpul lor

miercuri, februarie 13, 2013 Scris de Cristina Niciun comentariu
     Sunt un om norocos, căruia lucrurile i s-au aşezat frumos în timp. E drept că nu am putut întotdeauna să văd motivul imediat din spatele orânduirilor, că am plâns mult din cauza cauzei şi m-am mai lăsat doborâtă de efectul efectelor, că m-am prăfuit pe mâini şi mi-am mai învineţit genunchii. E adevărat şi că nu am înţeles tot timpul de ce?, dar etapa a fost necesară pentru a mi se clarifica acum de ce nu, în retrospectiva de ansamblu.
     A fost un timp în care nu am ştiut să-mi negociez construcţiile interioare şi în care eram luată pe sus, cu asalt şi sentimente, un timp în care simţeam persoana, dar nu şi momentul. Şi relatia s-a scurtcircuitat pentru că nu i-a fost timpul.

vineri, 8 februarie 2013

vALLuntar II

vineri, februarie 08, 2013 Scris de Cristina Niciun comentariu
     Pentru că am ratat prima ediție și mi-a părut rău, m-am grăbit cu implicarea în campania actuală a Editurii All, desfășurată cu susținerea Romsilva. Cuvintele cheie sunt voluntariatul, viziunea, verde, dar în primul rând lectura.


joi, 24 ianuarie 2013

Ce (n-)am mai făcut în ultima vreme

joi, ianuarie 24, 2013 Scris de Cristina Niciun comentariu
     -am început un part time job pe domeniu. Şi pe gust. O şansă şi o dovadă că lucrurile potivite vin în momente de răscruce.Şi nu vreau să se termine curând.
     -am dat presiunea pe curiozitate şi docilitatea pe neastâmpăr. Şi nu regret puţin comoditatea din trecutul antonimelor.
     -am hobby-uri noi- dormitul. Şi nu va fi surclasat prea curând în topul preferinţelor.
     -am timp puţin, dar multe provocări. Şi nu o să mă plâng de crize.

sâmbătă, 12 ianuarie 2013

The best exotic Marigold Hotel- So if it is not all right, it is not yet the end

sâmbătă, ianuarie 12, 2013 Scris de Cristina Niciun comentariu
     Genericul  filmului antrenează niște nume faine (Judi Dench, Maggie Smith, Tom Wilkinson, Bill Nighy), dar între toți actorii trecuți de o anumită experiență, Dev Patel (pe care îl știm din Milionarul vagabond) se remarcă energic, entuziast, de un ADHD molipsitor prin neobosirea cu care își apără visele.


marți, 8 ianuarie 2013

sâmbătă, 5 ianuarie 2013

Filme de vacanță

sâmbătă, ianuarie 05, 2013 Scris de Cristina 3 comentarii
     1.Goodbye first love/ Un amour de jeunesse (2011):
- are dulceața limbii franceze și magia iubirii care se întâmplă o dată, dar care te urmărește toată viața.





     2. The letter writer (2011):





     3. My name is Khan (2010):
-un altfel de film indian, motivațional, sensibil.


vineri, 4 ianuarie 2013

Mircea Cărtărescu- De ce iubim femeile?

vineri, ianuarie 04, 2013 Scris de Cristina 1 comentariu
     "Pentru că au sâni rotunzi, cu gurguie care se ridică prin bluze când le e frig, pentru că au fundul mare și grăsuț, pentru că au fețe cu trăsături dulci ca ale copiilor, pentru că au buze pline, dinți decenți și limbi de care nu ți-e silă. Pentru că nu miros a transpirație sau a tutun prost și nu asudă pe buza superioară. Pentru că le zâmbesc tuturor copiilor care trec pe lângă ele. Pentru că merg pe stradă drepte, cu capul sus, cu umerii trași înapoi și nu răspund privirii tale când le fixezi ca un maniac. Pentru că trec cu curaj neașteptat peste toate servituțile anatomiei lor delicate. Pentru că în pat sunt îndrăznețe și inventive, nu din perversitate, ci ca să-ți arate că te iubesc. Pentru că fac toate treburile sâcâitoare și mărunte din casă fără să se laude cu asta și fără să ceară recunoștință. Pentru că nu citesc reviste porno și nu navighează pe site-uri porno.

marți, 1 ianuarie 2013

24 de ani e vârsta numai bună...

marți, ianuarie 01, 2013 Scris de Cristina 6 comentarii
     ... să îmi iau viața în mâini și să-mi aleg direcția, în intersecția lui noiembrie 2013.

     ... să devin medic cu drept de practică și responsabilitate parafată. Cu empatie și multă satisfacție, acum că știu că niciun alt context profesional nu mi-ar putea oferi, oricât de corporatist, tradiționalist sau dimpotrivă, avangardist, atâta pasiune și provocare.
Imperfecțiune